Istoria Bucurestiului

Bucurestiul are un parcurs din punct de vedere istoric foarte interesant si daca analizezi etapele si toti factorii care au general evolutia acestui oras in absolut toate planurile vei face descoperiri considerabile. Orasele care s-au format in Romania reprezinta centre economice si incorporeaza omaeni apartinand tuturor claselor sociale, si asta se intampla peste tot insa din toate aceste orase numai Bucurestiul a devenit capitala.

Orasul isi datoreaza succesul de la inceput ca si alte asezari urbane, curtii locale fortificate si asezarilor dezvoltate din apropiere.

O astfel de curte se afla pe malul Dambovitei si apare in izvoarele istorice cu numele de cetatea Dambovitei. Chiar daca legenda unui cioban pe nume Bucur este privita ca si cand ar avea un dram de adevar, este bine sa parcurgem cercetarile arheologice si toate izvoarele scrise pentru a ne desprinde de mit. Astfel, denumirea orasului provinte de la satul existent in vecinatatea cetatii si mai exact cel aflat la estul cetatii fortificate in cea de a doua jumatate a secolului XIV.

In trecut Bucurestiul era un sat care deservea asezarile din jur cu produse.

O parte foarte importanta pentru dezvoltarea acestui oras a fost reprezentata si de pozitionarea sa la intersectia mai multor drumuri utilizate de catre negustori. De aici plecau mai multe drumuri care ajungeau la Giurgiu, la Slatina, la Cornatel si la Targovise.

Un moment foarte important pentru dezvoltarea viitorului oras Bucuresti a fost reprezentat de noua curte fortificata pe care o ridica Vlad Tepes dar si stabilirea temporara aici a resedintei domnesti din timpul lui Radu Cel Frumos.

Pentru ca lucrarile de fortificare se apropiau de final, documentele interne au fost emise pe data de 20 septembrie 1459 pentru a anunta faptul acesta. In document este mentionat clar ca actul a fost scris in cetatea Bucuresti. Chiar daca se lucra cu spor si suprafata curtii a atins dimensiuni triple nu se discuta despre mutarea resedintei principale la Bucuresti. Domnitorul avea scopuri strategice similitare si pe langa situatiile in care supraveghea lucrarile el traia de fapt la Targoviste.

In secolul XV a fost o alternanta considerabila intre Targoviste si Bucuresti in secolul XVII balanta a inclinat in final in favoarea Bucurestiului. In timpul domnitorului Gheorghe Ghica orasul a devenit capitala Tarii Romanesti si la baza actiunii acesteia stau factorii politici si militari. Resedinta era mult mai usor de supravegheat de catre garnizoana de la Giurgiu.

Cu toate astea orasul aflat in centrul Ilfovului nu a fost capitala Tarii Romanesti pentru niciun domnitor din cei care l-au succedat pe Ghica si asta s-a datorat in general politicii de echilibru existent intre spatiul crestin si spatiul otoman. Curtea de la Targoviste a fost preferata de mai multi domnitori care au incercat sa elimine colaborarea cu Poarta pe cand in Bucuresti au stat mereu domnitorii care erau pentru colaborarea cu turcii.

Curtea este centrul orasului si in functie de ea au fost conturate si planurile capitalei. Comertul a fost cel mai important motor pe baza caruia s-a dezvoltat orasului si inca exista astazi Lipscani sau Ulita Mare.